Cancerul vulvar-aspecte clinice

 Aceste informatii sint destinate personalului medical. Ele nu trebuie sa inlocuiasca consultatia medicului!!

This information is intended for physicians and related personnel. This website should not be used as a substitute for the advice of a licensed physician!!

 

Ginecologia-Stamatian şi colaboratorii

”Cancerul vulvar are o incidenţă de 3/100 000 de femei pe an. Etiologia este necunoscută. Unele cancere vulvare conţin antigeni virali HPV dar nu se cunoaşte cu certitudine rolul acestei infecţii în declanşarea bolii.

Histologic

Intâlnim două forme:

– carcinom scuoamos 85%;

– melanom 5%.

Clinic

Cel mai frecvent se întâlneşte la femei peste 60 de ani, care se prezintă pentru iritaţie şi prurit vulvar, masă tumorala vulvara şi/sau sângerare vulvară. In general diagnosticul este tardiv, în marea majoritate a cazurilor din cauza neprezentarii bolnavelor la consult, dar şi prin nerecunoaşterea bolii de către medic. Orice formaţiune vulvară trebuie biopsiata.

In genereal afecţiunea evoluează cu invadare limfatică precoce, însă lipsa ganglionilor nu garantează lipsa invaziei limfatice.

Stadializare

  • Stadiul Tis 0 carcinom preinvaziv (in situ ) – nu sunt semne de tu. primară
  • Tis I tumoră limitată la vulvă, diam. < 2cm
  • Tis II tumoră limitată la vulvă, diam. > 2cm
  • Tis III orice tumoră care invadează vaginul + orificiul anal + uretra
  • Tis IV invadează uretra superioară, vezica, rectul, pereţii pelvieni
  • M diseminare la organele abdominale, metastaze la distanţă.

Tratamentul este chirurgical şi constă în vulvectomie totală radicală, însoţită de limfadenectomie inghinală şi iliaca externă. Supravieţuirea la 5 ani este este de 70%. Radioterapia în general se utilizează după limfadenectomie inghino femurală.”

Dr Greg Robertson, Gynaecological Oncologist, Royal Hospital for Women and St George Hospital; Sydney;

Jonathan Carter, Prof of Gynaecological Oncology, The University of Sydney;

”Cancer of the vulva can start in any part of the external female sex organs. The most common areas for cancer to develop are the labia minora, the inner edges of the labia majora and the perineum. Less often, vulvar cancer may involve the clitoris. It can also begin in or spread to the Bartholin’s glands.

There are several types of vulvar cancer:

  • Squamous cell carcinoma – The most common type, making up about 90% of all cases. It affects the skin cells of the vulva.
  • Vulvar melanoma – A type of skin cancer that develops from the cells that give the skin its colour. About 2% to 4% of vulvar cancers are melanoma.
  • Adenocarcinoma – Cancer that begins in the glandular cells lining the skin of the vulva.
  • Verrucous carcinoma – Slow-growing cancer that looks like a large wart.

Sarcomas – Cancers that develop from tissue cells, including muscle, fat under the skin and connective tissue. Sarcomas tend to grow faster than other types of vulvar cancer.

There are often no obvious symptoms of vulvar cancer. However, you may have one or more of the following symptoms:

  • bloody, pussy or smelly vaginal discharge not related to your menstrual period
  • itching, burning and soreness or pain in the vulva
  • a lump, sore, swelling or wart-like growth on the vulva
  • thickened, raised, red, white or dark brown skin patches
  • a mole on the vulva that changes shape or colour.

Each year, about 280 Australian women are diagnosed with vulvar cancer. It usually affects post-menopausal women between the ages of 55 and 75, but it can sometimes occur in younger or older women.

The exact cause of vulvar cancer is unknown, but there are some factors known to increase the risk of developing it:

Vulvar intraepithelial neoplasia (VIN) – This is a pre-cancerous condition of the vulva. The skin of the vulva changes and may itch, burn or feel sore. VIN may disappear without treatment, but it can sometimes become cancerous. About one in three women who develop vulvar cancer has VIN.

Human papillomavirus (HPV) – Sometimes known as the wart virus, HPV is a sexually transmitted infection that can cause women to develop VIN. Although having HPV increases the risk of vulvar cancer, most women with HPV don’t develop it.

Other skin conditions – Non-cancerous (benign) skin conditions such as vulvar lichen sclerosus, vulvar lichen planus and extramammary Paget’s disease can cause itching and soreness, and after many years, may develop into cancer.

Smoking – Cigarette smoking increases the risk of developing VIN and cancer of the vulva. This may be because smoking can make the immune system work less effectively.”

Universitatea de Medicina si Farmacie Iasi-Suporturi de Curs-Oncologie

”HISTOLOGIE
Carcinoamele spinocelulare (CSC) reprezintă >90% din cazuri, melanoamele <10%, iar restul sunt: adenocarcinoame, carcinoame bazocelulare (CBC), carcinoame verucoase, sarcoame şi alte tumori rare.

Carcinoamele in situ
Atipiile epiteliului vulvar (neoplazia intraepitelială vulvară, VIN) se clasifică în 3 grade, prin analogie cu neoplazia intraepitelială cervicală:
• VIN I – alterări citologice atipice în 1/3 inferioară a grosimii epiteliului vulvar
• VIN II – extensia atipiilor la 1/2 sau 2/3 din grosimea epiteliului
• VIN III – corespunde leziunilor de carcinom in situ, ce se subîmpart în 2 tipuri: bowenoid (corelat cu infecţia cu HPV, frecvent la femeile tinere) şi bazaloid.
Prezintă o evoluţie lentă şi localizată, survenind la vârste de peste 50 ani.
În majoritatea cazurilor (90%), aspectele de VIN sunt localizate în zonele fără piele (faţa internă şi externă a labiilor mici, şanţul interlabial, clitoris şi vestibul).

Simptomatologia VIN este redusă; numai în unele cazuri se pot înregistra prurit, vulvodinie şi senzaţie de arsură.
Sub acest termen sunt reunite 5 entităţi histologice:
• boala Bowen − leziune albicioasă, superficială, eczematoidă
− 10-15% din cazuri – aspect de papuloză bowenoidă (leziuni papilare pigmentare, maro, ce interesează pielea
superficială) .
• eritroplazia Queyrat − leziune (maculă) roşu închis, cu suprafaţă neregulată, cu aspect punctiform la vulvoscopie
• boala Paget − placard infiltrativ unic de culoare roşie, cu marginile supradenivelate (aspect eczematoid), localizat la nivelul pliurilor
labiei mari, indolor, pruriginos, cu creştere lentă
− echivalentul morfologic al bolii Paget a sânului
− asociată frecvent (25%) unui carcinom invaziv
• carcinomul in situ ,,simplu”
• melanomul malign in situ
Primele 3 forme sunt reunite sub denumirea de neoplazie intraepitelială vulvară de grad III (VIN III), în timp ce ultimele 2 sunt entităţi distincte .

Carcinomul invaziv superficial (microinvaziv)
Leziune singulară de 2 cm în diametrul maxim, cu o profunzime de invazie ≤1 mm.

Carcinoamele invazive
Se disting 4 tipuri histopatologice:
• carcinoamele spinocelulare (90%) − leziuni mici, ulcerate, cu marginile infiltrate, supradenivelate; foarte rar au aspect exofitic.
− carcinomul verucos (variantă rară, de joasă malignitate a CSC invaziv, ce survine de obicei la vârste mai tinere) –
aspect de tumoră conopidiformă, albicioasă [3,5].
• carcinoamele bazocelulare (3%) − leziuni unice, ulcerate, cu marginile supradenivelate, localizate exclusiv pe labiile mari; au evoluţie lentă, fără diseminare pe cale limfatică.
• adenocarcinoamele glandelor Bartholin (2%) − prezintă iniţial un caracter încapsulat.
• carcinoamele spinocelulare ale ductului glandelor Bartholin (5%) .

DIAGNOSTIC
Diagnosticul este dificil datorită confuziei cu multiple circumstanţe benigne.

Conduita diagnostică în faţa unei leziuni vulvare poate fi:
• inspecţia atentă a regiunii vulvare şi ganglionilor inghinali
• măsurarea leziunii şi a adenopatiilor regionale
• vulvuscopia şi observaţia colposcopică
• biopsia unică/ multiplă a leziunilor .
Biopsia multiplă este recomandată datorită posibilităţii coexistenţei leziunilor multiple vulvare; biopsia unică este suficientă în tumorile exofitice.
Citologia este de utilitate redusă, cu rol diagnostic numai în leziunile ulcerate.
În cazul leziunilor incipiente, simptomele sunt reduse şi nespecifice; pacienta poate prezenta 2 tipuri de leziuni:
• ulceraţie indurată, bine delimitată, ≤ 2 cm, mobilă pe planurile subjacente
• leziune exofitică, polipoidă/conopidiformă, friabilă, exulcerată, sângerând la atingere
Toate leziunile vulvare se însoţesc de prurit persistent (frecvent), jenă dureroasă (rar, deoarece elasticitatea zonei vulvo-vaginale poate compensa creşterea de volum a tumorii) şi senzaţie de arsură. Aceste simptome sunt frecvent disimulate la femeia vârstnică, prin asocierea frecventăcu scleroza licheniformă, diverse micoze, vaginite (Trichomonas), alergii, diabet zaharat, hipotiroidism sau boli psihogene.
Elementele sugestive pentru diagnosticul de cancer vulvar sunt:
• vârsta pacientei (postmenopauză)
• leziune ulcerată sau infiltrativă (asociată cu prurit şi durere, cu evoluţie lentă), uneori
leziune vegetantă; adenopatie inghinală (inflamatorie sau metastatică)
• leucoree abundentă, scurgere sero-sangvinolentă, secreţii fetide (suprainfecţii)
• hemoragii (rare, în cazul eroziunii peretelui unui vas)
• disurie sau tulburări de defecaţie .

EVOLUŢIE
Cancerul vulvar se extinde iniţial direct (la vagin, uretră, perineu şi rect). Riscul invaziei laterale şi cel de diseminare metastatică la ganglionii inghinali/ femurali creşte direct proporţional cu nivelul invaziei.
Diseminarea limfatică se face ordonat: metastazele ganglionare pelvine/paraaortice sunt rare în absenţa invaziei ganglionilor inghinali/femurali. Incidenţa metastazelor inghinale variază de la 10% la pacientele în stadiul I până la 89% la cele în stadiul IV de boală. Diseminarea hematogenă este în general tardivă (asociată cu invazia masivă ganglionară
şi/sau recidiva tumorală).

CARCINOAMELE BAZOCELULARE
• CBC vulvare prezintă o istorie naturală similară cu cele cu localizare cutanată.
• Tratamentul recomandat este excizia locală largă, cu margini de rezecţie în ţesut sănătos probate histologic.

MELANOMUL VULVAR
• Melanoamele vulvare sunt neoplazii relativ rare, care survin preponderent la femeia în postmenopauză. Cele mai frecvent sunt afectate labiile mici şi clitorisul.
• Orice leziune pigmentată localizată pe mucoasa vulvară trebuie biopsiată pentru a îndepărta suspiciunea de melanom. Carcinomul scuamos in situ se poate prezenta ca leziune pigmentată, astfel încât biopsia este esenţială în planul de tratament.
• Stadializarea şi tratamentul melanomului vulvar urmează indicaţiile formulate pentru melanomul mucoaselor mai curând decât cele pentru CSC vulvare. − Leziuni profunde: vulvectomie radicală cu limfadenectomie inghinală şi pelvină
− Leziuni limitate: excizie cu margini de rezecţie de 2 cm (invazie în profunzime <7 mm), respectiv până la 3-4 cm
(invazie în profunzime ≥ 7 mm) .

ADENOCARCINOAMELE GLANDELOR BARTHOLIN
• Sunt tumori foarte rare (1% din toate malignităţile vulvare), al căror vârf de incidenţă este la femeile cu vârste > 60 ani. Prezenţa glandelor Bartholin de volum crescut la femeia în postmenopauză necesită evaluarea suspiciunii de malignitate.
• Tratamentul include vulvectomia radicală cu margini largi de rezecţie şi limfadenectomia inghinală .

CARCINOAMELE ADENOIDE CHISTICE
• Sunt tumori foarte rare, caracterizate printr-o progresie lentă şi recidive frecvente.
• Se recomandă excizia largă cu limfadenectomie inghinală homolaterală .”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Cecile's Cuisine

A Blog about Easy, Healthy yet Delicious Recipes for Working Moms like me.

40 Something

What's next?

Zona de criza

In si dincolo de crize

Sergiu Somesan

Proza fantastica si SF

DermPath Daily

Devoted to what everyone loves to see more of...SKIN!

ISTORII REGĂSITE

Probabil cel mai bun blog de istorie!

Bisofficiallan

World in your eyes!

Lucy Visinescu's Blog

Informatii si sfaturi despre dinti si nu numai

Violeta Balan

De la o zi la alta

Semizeea

Cine poate sau are curaj să încerce să-i răpească femeii plăcerea de a se contrazice, de a se răzgândi și încă a avea dreptate, de a acționa contrar logicii proprii?

COJOCARII

Blog de Familie

windowscoolsecrets

Just another WordPress.com site

Liga pentru Sanatate

Locul de discutii al celor care isi doresc ca sistemul sanitar din Romania sa isi recapete demnitatea si valoarea

%d blogeri au apreciat asta: